Ceasul smart măsoară zeci de indicatori de sănătate. Trei întrebări prin care afli care contează cu adevărat

6 min de citit · 1.289 cuvinte

Nu toate datele furnizate de dispozitivele purtabile smart sunt bine înțelese de utilizatori, consideră specialiștii/ FOTO: Shutterstock Bine cu tine - Powered by MedLife

Ceasul smart măsoară zeci de indicatori de sănătate. Trei întrebări prin care afli care contează cu adevărat Claudia Spridon-Dragodan Publicat 24.09.2026 16:46 · Actualizat 24.09.2026 16:46

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Google Discover

Dispozitivele pentru monitorizarea sănătății oferă o cantitate uriașă de date, însă nu toate sunt semnificative sau merită luate în calcul. Prea mulți indicatori ne pot copleși, dacă nu le înțelegem sensul. Riscăm, astfel, să alunecăm într-o capcană: preocuparea inutilă pentru somn, număr de pași, nivel de stres.

De aceea, specialiștii susțin că este absolut necesar să avem o relație sănătoasă cu aceste dispozitive, în contextul în care generațiile viitoare de ceasuri smart vor furniza și mai multe informații, prin integrarea inteligenței artificiale.

Studiile din ultimii ani au arătat o schimbare de paradigmă în ceea ce privește utilitatea dispozitivelor smart care pot fi purtate la încheietura mâinii sau pe deget. Dacă scopul lor inițial era de a măsura strict activitatea fizică, în prezent au ajuns să fie folosite pentru monitorizarea indicatorilor legați de sănătate, cum ar fi, de pildă, variabilitatea ritmului cardiac (HRV – heart rate variability). Mai mult de jumătate dintre americani folosesc sau dețin astfel de dispozitive purtabile, arată un articol publicat în Vox.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2024 aproape un sfert dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani (24,96%) folosiseră în ultimele trei luni un ceas inteligent sau o brățară de fitness conectată la internet, puțin sub media europeană de 29,9%. Creșterea este, însă, semnificativă: în 2020, proporția era de doar 8%.

Trei criterii care indică utilitatea unui dispozitiv smart

Asaltați de multitudinea de informații culese de dispozitivele smart, mulți oameni nu știu exact în ce măsură îi pot ajuta. Pentru a fi cu adevărat utile din punct de vedere medical, aceste date trebuie să răspundă unui set de trei criterii, susține medicul Michael Joyner, care studiază fiziologia efortului la Clinica Mayo din Statele Unite ale Americii.

„Evaluez acei indicatori în felul următor: sunt măsurabili? Ceea ce măsoară este cu adevărat relevant? Putem veni cu acțiuni concrete în sprijinul acestor indicatori? Dacă unul sau două dintre aceste elemente lipsesc, datele colectate pot fi extrem de interesante, însă riscă să nu ne fie de mare folos sau să influențeze rezultatele pe termen lung”, explică Joyner.

Înțelegem cu adevărat ce arată dispozitivele?

Sunt situații în care metodele tradiționale care măsoară anumiți indicatori rămân alegerea optimă pentru a oferi o imagine reală a parametrilor urmăriți.

Spre exemplu, un ceas inteligent poate monitoriza pulsul, un parametru pe care îl putem măsura și prin metode tradiționale. Numărul de pași sau de calorii consumate zilnic sunt alte informații pe care le avem la îndemână cu ușurință. Unele dispozitive urmăresc și variațiile temperaturii, informație care poate fi utilizată, alături de alți parametri, inclusiv pentru monitorizarea ciclului menstrual.

Pe măsură ce tehnologia a avansat, ceasurile smart sau brățările ori inelele de fitness au integrat noi parametri medicali despre care populația generală nu cunoștea foarte multe lucruri. Spre exemplu, variabilitatea ritmului cardiac (HRV) a început să suscite tot mai mult interes în rândul deținătorilor de astfel de dispozitive.

Concret, HRV descrie variațiile, măsurate în milisecunde, dintre intervalele care separă bătăile succesive ale inimii. Indicatorul este influențat de activitatea sistemului nervos autonom și poate varia în funcție de stres, efort, somn, vârstă, condiție fizică sau anumite medicamente. De aceea, valorile urmărite în timp la aceeași persoană pot fi mai relevante decât comparația cu o valoare considerată „normală” pentru toată populația.

Indicatorul în sine are o bază științifică: cercetătorii au descoperit, de fapt, că durata în care ritmul cardiac variază poate fi un predictor al stării de sănătate. În multe contexte, un HRV mai ridicat este asociat cu o mai bună capacitate de adaptare a organismului, însă valoarea trebuie interpretată în raport cu nivelul obișnuit al fiecărei persoane, deoarece diferă mult în funcție de vârstă, condiție fizică, medicamente și alți factori.

Este esențial, însă, să nu transformăm monitorizarea acestui indicator într-o obsesie. Un motiv este că nu există o intervenție specifică, validată, prin care o persoană să poată „corecta” pur și simplu o valoare HRV scăzută. În plus, nu există un prag universal care să delimiteze un HRV „bun” de unul „rău”.

Sănătatea inimii: recomandările cunoscute rămân valabile

„Prin urmare, tot recomandările tradiționale, arhicunoscute, rămân valabile: nu fumați, nu consumați alcool, mențineți o dietă sănătoasă și faceți mișcare zi de zi. Nu e nevoie de un ceas care să-ți spună ce să faci. Cei care respectă aceste recomandări vor avea, cel mai probabil, indicatori de sănătate optimi”, explică medicul Michael Joyner.

„Evaluarea sănătății inimii se face urmărind aceiași indicatori clasici, respectiv tensiunea arterială și nivelul colesterolului în sânge. Anamneza bine făcută, istoricul pacientului și stilul său de viață sunt cele care ne oferă în continuare datele relevante”, a explicat și medicul Ami Bhatt, chief innovation officer de la Colegiul American de Cardiologie.

Valoarea datelor colectate de dispozitivele de tip smartwatch ține mai puțin de o valoare izolată și mai mult de tendințele observate în timp la același utilizator. Analizând trendurile, o persoană își poate face o idee generală asupra a ce este normal pentru ea și poate observa atunci când un indicator are variații și nu se mai încadrează în acel normal. Spre exemplu, dacă observați o modificare persistentă a ritmului cardiac în repaus, puteți lua în calcul o consultație la medic.

Popularitatea dispozitivelor smart a crescut spectaculos și în România în ultimii ani, iar unele promit să estimeze rigiditatea arterială sau vârsta vaselor de sânge.

„Eu nu știu cât de validată științific este metoda prin care obțin aceste date. Sigur, pot fi utile pentru frecvență cardiacă sau unele funcții validate, dar nu cred că ne putem baza pe evaluarea rigidității arteriale dintr-un dispozitiv smart“, explică medicul Nicolae Florescu, medic primar cardiolog specializat în cardiologie intervențională la Spitalul MedLife Polisano.

Obsesia pentru un somn odihnitor și riscul de insomnie

Este esențial ca utilizatorii ceasurilor inteligente să înțeleagă că, în unele situații, răspunsul la întrebarea „Cum te simți?“ poate fi mai util decât datele colectate de dispozitivul pe care îl poartă la încheietura mâinii. Asta pentru că, uneori, ceasurile smart pot indica o stare de sănătate diferită de cea percepută.

Preocuparea excesivă pentru calitatea somnului poate deveni ea însăși o sursă de stres. Un sondaj realizat în 2025 de American Academy of Sleep Medicine pe peste 2.000 de adulți americani a arătat că problemele legate de somn se numără printre motivele pentru care oamenii spun că pierd nopți. Specialiștii folosesc și termenul de „orthosomnia” pentru situațiile în care preocuparea excesivă pentru obținerea unui somn „perfect”, alimentată inclusiv de datele furnizate de dispozitive, ajunge să afecteze somnul.

„Cultura creată în jurul wellnessului poate produce mult stres persoanelor care își verifică amănunțit indicatorii de sănătate. Mă tem că riscă să intre într-o lume în care sunt copleșiți de prea multă informație, nu știu ce să facă cu ea, și vor deveni mai anxioși”, conchide Joyner.

Chiar dacă este necesar să recunoaștem că dispozitivele de tip smartwatch au limitări și nu pot înlocui consultația la medic, ele pot fi utile, de exemplu, în monitorizarea pacienților cu cardiopatii congenitale. Aceștia pot monitoriza pe perioade îndelungate parametri precum ritmul cardiac, activitatea fizică sau, în funcție de dispozitiv, saturația oxigenului.

Un alt argument vine dintr-o analiză publicată în 2022 în The Lancet Digital Health, care a reunit rezultatele a 39 de recenzii sistematice și metaanalize. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au folosit un dispozitiv de monitorizare a activității, fie el ceas inteligent, brățară de fitness sau pedometru, au mers pe jos, în medie, cu aproximativ 40 de minute mai mult pe zi și au slăbit în jur de un kilogram.