Stresul bun care face bine inimii. Cum susține mersul pe jos sănătatea cardiovasculară și longevitatea

6 min de citit · 1.293 cuvinte

Foto: MedLife Articol susținut de MedLife

Stresul bun care face bine inimii. Cum susține mersul pe jos sănătatea cardiovasculară și longevitatea Smile Media Publicat 25.09.2026 11:07 · Actualizat 25.09.2026 11:07

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Google Discover

Mersul pe jos este una dintre cele mai simple metode prin care ne putem îmbunătăţi sănătatea inimii. Atunci când este practicat pe distanţe lungi, în natură, mersul pe jos ajută la o mai bună oxigenare a cordului prin formarea de vase mici suplimentare. Totodată, ne dă ocazia de a experimenta „stresul bun” sau eustresul – acel tip de stres care ne creşte, în timp, capacitatea de efort şi performanţa cardiacă, dar şi rezilienţa emoţională.

Activitatea fizică regulată susţine longevitatea

Datele unui studiu de percepție realizat recent de Unlock Research arată că peste jumătate dintre români (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos și doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi. Procentul celor care obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură este și mai mic, de numai 12%, deși cei care o fac declară că resimt efectele mersului pe jos atât asupra nivelului de energie, cât și a calității mai bune a vieții.

Beneficiile mersului pe jos nu se limitează, însă, la starea de bine resimțită imediat, ci pot avea implicații importante și pentru sănătatea pe termen lung. „Studiile arată că activitatea fizică regulată este asociată cu reducerea riscului cardiovascular și a mortalităţii, deci implicit cu creşterea longevităţii”, a precizat dr. Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog în Hyperclinica MedLife Medical Park.

Pentru a analiza impactul mersului pe jos asupra sănătăţii fizice şi emoţionale, într-un context real de efort susţinut, MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, a lansat primul studiu observaţional pe Via Transilvanica, construit în jurul conceptului de „Stres Bun” sau eustres. Un principiu tot mai prezent în medicina stilului de viață și în cercetarea asupra longevității, care susține că expunerea controlată la provocări fizice și mentale poate activa mecanismele naturale de adaptare ale organismului și poate contribui la creșterea rezilienței fizice și emoționale. 70 de persoane au acceptat provocarea de a parcurge cel puțin 10 zile pe Via Transilvanica în perioada august – septembrie și de a fi parte din acest demers, care își propune să compare indicatori biologici și starea emoțională a participanților înainte și după parcurgerea traseului pentru a analiza efectele mersului pe jos, ale naturii și ale efortului fizic susținut asupra sănătății.

Efortul gradual întrăreşte inima

Dr. Lăcrămioara Petrescu, medic cardiolog, a explicat că, din punct de vedere al sănătăţii inimii, mersul pe jos pe distanţe lungi determină inițial o creștere a ritmului cardiac. După antrenament constant, ritmul cardiac va tinde să fie mai mic, iar inima va pompa mai eficient sângele către mușchi.

„Având în vedere stilul de viață sedentar și prevalența tot mai mare a obezității și a bolilor cardiovasculare asociate, promovarea activității fizice regulate este foarte importantă. Aceste beneficii cardiovasculare apar printr-un control mai bun al hipertensiunii arteriale, al glicemiei, prin îmbunătăţirea profilului lipidic, prin menţinerea sau corectarea greutăţii corporale şi reducerea stresului.

În ceea ce priveşte mersul pe distanţe lungi, acest comportament antrenează, pe lângă muşchi și articulaţii, voinţa și inima. Expus la efort prelungit, în muşchiul inimii se vor forma vase mici de sânge suplimentare care vor contribui, în timp, la o mai bună oxigenare a cordului, ceea ce va determina creşterea capacităţii de efort și a performanţei cardiace”, a subliniat cardiologul.

Mersul pe jos poate preveni bolile metabolice şi cardiovasculare

Mai mult, mersul pe distanţe lungi ajută la producerea de oxid nitric, substanţă care relaxează şi dilată arterele.

„Ca urmare a efortului, se eliberează substanţe vasodilatatoare care relaxează celulele musculare din pereții arterelor. În vene, aceste celule sunt slab reprezentate. Venele se dilată indirect, pentru a prelua cantitatea mai mare de sânge adusă de artere. Astfel, se va regla tensiunea arterială şi se vor îmbunătăţi circulaţia sângelui şi oxigenarea ţesuturilor”, a explicat dr. Lăcrămioara Petrescu.

Totodată, pentru că inima devine mai puternică, ritmul cardiac va fi mai scăzut în perioadele de repaus, ceea ce conduce la o rezistenţă a cordului mai mare în timp.

Mersul pe jos pe distanţe lungi contribuie şi la reducerea colesterolului rău şi creşterea celui bun, scăzând astfel riscul unor afecţiuni grave, precum infarctul şi accidentul vascular cerebral. Prin scăderea glicemiei şi a rezistenţei la insulină poate fi prevenit diabetul zaharat de tip 2. Totodată, mersul pe jos în ritm susținut scade inflamaţia din corp prin reglarea concentraţiei de proteină C reactivă.

Totuşi, spune medicul, este foarte important ca fiecare persoană să îşi cunoască limitele şi să meargă doar atât cât îi permite starea de sănătate.

„Dacă ești complet sedentar, evident că este nevoie de o trecere graduală către un efort mai prelungit, în condiţiile unei hidratări corespunzatoare. Atenție și la expunerea la temperaturi extreme, care pun şi mai mare presiune pe inimă şi pe corp, în general. Întotdeauna recomandăm ca efortul fizic să se facă în limita toleranţei, urmând ca acesta să crească în timp, pe măsură ce organismul este antrenat pentru efort. Dacă apar simptome precum durerea în piept, lipsa de aer, palpitaţii sau pierderea stării de conştienţă, acestea sugerează o posibilă afecţiune cardiacă și trebuie întrerupt efortul și solicitat ajutor”, a subliniat medicul cardiolog.

Pe de altă parte, în cazul anumitor patologii cardiace efortul fizic intens este contraindicat.

„Pacienţii diagnosticaţi cu boală cardiacă ischemică severă, insuficienţă cardiacă decompensată, stenoză aortică severă, aritmii severe netratate, miocardită sau pericardită acută sau un infarct miocardic recent, ar trebui să discute cu medicul curant despre o astfel de provocare şi să accepte recomandări de la acesta. În cazul lor, este important să îşi dozeze efortul zilnic şi să îşi trateze corespunzător afecţiunile, nu să se expună unor pericole”, a conchis dr. Lăcrămioara Petrescu.

Stresul bun care face bine inimii

Navigând printre provocările cotidiene care se succed cu repeziciune şi fiind conectat în permanenţă la tot felul de stimuli, omul modern gestionează cu greu stresul. Dar, stresul cronic, care are la bază niveluri crescute de cortizol şi adrenalină, este principala cauză de afectare a inimii, conducând la aritmii şi chiar la infarct.

Una dintre cele mai accesibile modalități de a contracara stresul cronic este „stresul bun”, care se poate traduce prin asumarea voluntară a unei provocări și expunerea graduală la efort prelungit. Acest proces contribuie la reducerea nivelului hormonilor de stres, favorizând starea de bine și construind reziliența fizică și emoțională.

Studiul observaţional realizat de MedLife pe Via Transilvanica își propune să analizeze tocmai legătura dintre răspunsul biologic al organismului şi percepţia participanţilor din punct de vedere fizic şi emoţional în urma unui exercițiu de mers pe jos, în ritm susținut.

***Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.